29 octombrie, 2010

Scandal în Consiliul Local Calafat.Consilierii PSD excluşi ţin de scaunele de 500 de lei pe lună.

Este greu de înţeles de ce ţin cei trei foşti membri ai PSD, Ninel Stanciu, Mugur Stelian şi Alexandru Pîrvan, din filiala Calafat la funcţia de consilier local. Logic şi firesc ar fi ca dacă un partid nu te mai vrea să renunţi din orgoliu, nu să ajungi să-ţi doreşti cu disperare o funcţie temporară care nu poate să-ţi aducă decât un deficit de imagine. Fuga celor trei consilieri pe la Cetate şi tertipurile ăştia de trei lei, arată că dumnealor sunt disperaţi nu după PSD ci după funcţia de consilier. Dacă actualmente fac parte din organizaţia PSD Cetate s-ar impune să meargă acolo şi să ajute partidul la nivel local, într-un mod dezinteresat. Însă, după cum se vede cei trei ţin mai degrabă de indemnizaţia de consilier decât de PSD. Dacă aveau orgoliu cedau. Nu este normal ca după ce ai fost exclus dintr-o formaţiune indeferent de ce natură ar fi ea, să te agăţi ca înecatul de orice. Însă sinceri să fim cei care au ieşit pe listele de partid au fost aleşi în primul rând pentru liderul partidului. Eu i-aş întreba pe cei trei dacă mai au curaj şi demnitatea care se impune unui politician şi om , aceea de a se retrage cu fruntea sus, adresându-le o întrebare care se impune în acest caz: DOMNILOR, DACĂ V-AŢI FI DEPUS CANDIDATURA CA INDEPENDENŢI AŢI MAI FI FOST ASTĂZI ÎN CONSILIUL LOCAL CALAFAT?

PS: o indemnizaţie de 500 de lei nu vă ajută cu nimic, dar o tărie de caracter vă asigur că face mult, mult...mult mai mult.

28 octombrie, 2010

Calafatul.Oraşul cu şefi şi slugi


Peste câţiva ani în ritmul în care merg lucrurile Calafatul va deveni un oraş mort , un municipiu rural în care o să mai lucreze poliţiştii, angajaţii primăriei, pompierii şi câţiva barmani sau vânzători în micile societăţi comerciale îngenunchiate de impozitele portocalii. Pentru tineri, nimic bun. Ei sunt condamnaţii să plece la cules de roşii sau la montat de schele în Spania şi Italia. Calafatul nu poate lega nimic. Nu s-a putut dezvolta absolut deloc turismul sezonier aşa cum are zona Orşovei, iar de investiţii nici nu are rost să mai amintim. Singurele investiţii au fost casele personale ale unora cu funcţii colorate. Cei care mai rup o pâine în afară de bugetari sunt cei de la fosta fabrică de textile comunistă, care acum vorbeşte italiana. Aici 1200 de muncitori acceptă să facă orice pentru a câştiga după multe ore de lucru un salariu destul de mic în comparaţie cu efortul depus. Se plâng câte unii dar cu frică de condiţiile habotnice impuse de italieni ,unde o ţigară te poată costa 10% din salariu iar dacă ai băut mai multe lichide şi te duci cam des la WC s-ar putea să pleci cu jumătate din sfertul cu care eşti plătit. Dar asta e , dacă aşa ne-am învăţat, să fim slugi în Occident , ce mai contează dacă suntem şi aici în ROMÂNIA.

25 octombrie, 2010

Cei trei renegaţi ai PSD Calafat.


În şedinţa de miercuri 27.10.2010 se va stabili soarta
celor trei care în urmă cu puţin timp au fost excluşi din ograda PSD-ului. Chiar dacă unii spun că nu ar fi meritat acest lucru, totul se stabileşte la nivel politic. Nu trebuie uitat faptul că cei trei au alergat nebuneşte cu steagurile partidului ca în final opoziţie să le strice poziţia. Cei mai trişti sunt cu siguranţă Ninel şi Mugurel care-şi puseseră toată nădejdea în Împăratul Roşu. Nu sunt puţine cazurile când la greu ai tăi te lasă dând năvală la altă farfurie plină cu ciolane bine licitate.
Care dintre cei trei credeţi că a făcut cel mai mult pentru PSD?

Care PRIMAR dupa 1989 a condus cel mai prost Calafatul?


Este o întrebare care poate ne vine des în minte şi care caută răspuns. După revoluţie Primăria a trecut prin mâna câtorva primari pe care Calafatul i-a ales prin vot liber. Chiar dacă pe lângă dorinţa de a vota a mai intervenit şi câte un mic ajutor electoral totuşi vina pentru conducerea bună sau rea aparţine majorităţii. Iar dacă ne-a fost şi ne este rău în continuare este în consecinţă indiferenţa şi iresponsabilitatea cetăţenilor din Calafat care se plâng pe la colţuri, ca în campania electorală să adune bucuroşi găleţile, brichetele şi şepcile cu numele candidaţilor la Primărie. Calafatul este un oraş liniştit însă cu oameni indolenţi care doar atunci când îi ustură sar în sus ca ultimele ţaţe de pe marginea şanţului. Nu avem spirit civic, suntem dezbinaţi şi bârfitori, şi ne place să prindem ciori pe care să le servim ca fazan, de aceea am rămas tot timpul DE FAZAN.

19 octombrie, 2010

ŞCOALA NR.2 CALAFAT – PERICOL PUBLIC. Jilava învăţământului calafetean



Datorită căderilor de precipitaţii din ultima perioadă foarte mulţi dintre noi au fost nevoiţi să poarte umbrele sau costume de ploaie. Pentru Şcoala Nr. 2 Calafat s-au introdus ca sisteme de protecţie găleţile de plastic . Nu este admis într-o şcoală renovată recent să curgă apa prin frumoasele tavane termoizolate în stil filipescian. Astăzi 19.10.2010 puteai admira pe holul de la etajul doi al şcolii o găleată care făcea de servici, ca apa bine filtrată de noile tavane să se recupereze conform zicalei nimic nu se pierde totul se transformă . Care este aici transformarea?, cu siguranţă tavanele care se vor umfla ca biscuitele, în timp ce direcţiunea va aştepta cum este firesc la noi, măcar un tavan să cadă şi să rănescă doi trei elevi, ca imediat după nefericitul eveniment să se treacă la verificare în al treisprezecelea ceas a calităţii lucrărilor. Amintim aici că media locală a semnalat proasta calitate din punct de vedere estetic dar si tehnic a lucrărilor executate în ultima perioadă la Şcoala Nr. 2 Calafat. Este inadmisibil ca aceşti copii să suporte frigul dar şi umezeală într-o şcoală EUROPEANĂ, numită de astăzi „Şcoala Nr. 2 Calafat-Jilava”. Amintim că în şcolile din Poiana Mare , Desa şi alte localităţi din apropiere, copii au căldură şi îşi procură apa de la robinet şi nu din tavan.

Facem apel pe acestă cale să nu se neglijeze acestă problemă care deocamdată încă nu a făcut victime, dar cum spun românii „nu e timpul trecut”.


ares

Câinii vagabonzi au invadat şi Calafatul.


În ultima perioadă câinii vagabonzi s-au înmulţit în Calafat încât este imposibil ca ori de câte ori arunci gunoiul să nu ai parte şi de o suită de câteva patrupede care te însoţesc salivând după punga cu gunoi în care poţi găsi şi câteva resturi de pâine sau oase. La noi după cum se vede nimeni nu ia în serios acestă problemă. Mizeria pe care o lasă în urma lor aceşti câini nu este de neglijat ,asta dacă nu luăm în calcul şi pericolul pe care îl reprezintă pentru copii şi nu numai. Un oraş civilizat nu poate accepta ca locurile unde sunt adunate gunoaiele să se transforme în focare de infecţie datorate câinilor vagabonzi care doboară coşurile de gunoi în căutarea de resturi alimentare, cu atât mai mult un MUNICIPIU.

18 octombrie, 2010

ACTUALITATEA CALAFETEANĂ…MAI MULT



ÎN CURÂND ACTUALITATEA CALAFETEANĂ VA DESCHIDE UN SITE NOU UNDE VA FUNCŢIONA ŞI O TELEVIZIUNE ONLINE CU REPORTAJE INCENDIARE. VOM FI OBIECTIVI CA PÂNĂ ACUM ŞI IMPARŢIALI. NOUL FORMAT AL ACTUALITĂŢII VA AVEA UN PROGRAM TV PE LÂNGĂ ŞTIRILE DE ZI CU ZI. VOM TRANSMITE CELE MAI IMPORTANTE EVENIMENTE DIN ZONĂ( POIANA MARE,BASARABI, CIUPERCENII VECHI ŞI NOI ), PENTRU A AVEA O COMUNITATE LOCALĂ INFORMATĂ ŞI ACTIVĂ.

AŞTEPTĂM SUGESTII PENTRU A AVEA CELE MAI BUNE REPORTAJE LOCALE.


REDACŢIA

11 octombrie, 2010

Rampele pentru persoanele cu handicap, o problemă şi pentru Calafat



Persoanele condamnate să trăiască într-un scaun cu rotile nu pot avea o viaţă independentă, deşi legea le conferă acest drept. Teoretic, toate instituţiile de interes public, de la primărie până la ultimul butic, sunt obligate să aibă rampe de acces pentru cei cu handicap locomotor cu o înclinaţie între 5 si 8%. Din păcate însa, foarte multe instituţii nu au rampe, iar cele existente sunt construite în bătaie de joc, extrem de abrupte sau prea înguste. Motivul este acela de a scăpa de sancţiuni. Nerespectând totuşi parametri tehnici, rampele sunt inutile pentru cei cu handicap. Nici Calafatul nu respectă standardele legii, de aceea ele nu pot fi escaladate decât prin tehnici specifice alpinismului. Este singura modalitate ca să poţi atinge uşa din capătul scărilor. Să spunem că mămicile îşi lasă căruţul afară, la intrare, dar o persoană cu handicap locomotor ce face? Cum o putem noi ajuta? Simplu, aplicând legea. Încă avem Constituţie, dar din păcate doar pe hârtie. Art. 46 din Constituţia României sună în felul următor: “Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.” Mai mult decât atât, Legea 519/2002 obligă autorităţile publice locale şi centrale să asigure accesul persoanelor cu dizabilităţi în instituţii. La Calafat, instituţiile sau societăţi comerciale care au rampe de acces pot fi numărate pe degete, iar în unele cazuri cei care le au sunt ineficiente. Măsurile întârzie să apară, iar scuzele sunt dintre cele mai diverse, începând cu lipsa de bani şi terminând cu arhitectura clădirilor care nu permite acest lucru. Totuşi dacă n-o facem pentru legea impusă de Constituţie s-o facem măcar în ultimă instanţă pentru legea morală sau din respect pentru cei cu handicap, în locul cărora printr-o împrejurare nefericită ne putem afla oricând.

EU

Anarhia care a cuprins România iritare, violenţă, revoltă sau...


Pe toate canalele media se simte mirosul sângelui. Majoritatea categoriile sociale sunt extrem de iritate în afară de securiştii notorii care mai fac de gardă cu schimbul la uşa lui Băsescu după ce Preşedintele României a spus că nu mai are nevoie de serviciile Poliţiei Române. Este un fapt istoric unic şi trist ca într-un stat de drept preşedintele să fie împotriva autorităţilor. Populaţia este mai mult ca niciodată extrem de iritată de oamenii politici actuali, dar cu precădere de cei potocalii care afişează în continuare un model politic dezastruos pentru imaginea României. Agresivitatea verbală şi chiar fizică în unele cazuri, ameninţările şi presiunile exercitate constant asupra instituţiilor statului de drept sunt prezente ca titluri principale în mass-media. Starea de teroare impusă la nivel politic atât central, cât şi local a perturbat şi perturbă cu succes întreg mecanismul, social, economic, cultural şi spiritual. Oamenii sunt debusolaţi, iar după ce majoritatea profesioniştilor au fost înlocuiţi datorită lipsei de inspiraţie politică cu activiştii de partid s-a trecut la cea de-a doua fază, TEROAREA. Este cuvântul cheie specific sistemelor dictatoriale. Iar ca exemplu luăm Cuba unde salariul mediu este de 18 dolari, iar cetăţenii fără privilegii, care nu ocupă funcţii în structurile de partid, sunt târâţi abuziv în închisori, maltrataţi şi bătuţi cu bestialitate în faţa copiilor şi rudelor. Toate acestea au ca scop implementarea din fragedă copilărie a fricii faţă de autorităţile brutale, reprezentate de stat. La noi, nu s-a făcut acest pas, dar s-a început prin tot felul de mijloace meschine ca într-un final cei de altă orientare politică decât cea a guvernării (PDL-UDMR-UNPR) să fie excluşi din sistem, iar dacă s-ar putea chiar din ţară. Sunt multe administraţii locale, primării care nu au primit bani de la bugetul statului, fiindu-le blocate o serie de proiecte datorită lipsei de culoare portocalie. Simţim aceste presiuni indirecte chiar din partea unor oameni care ne dau o serie de sfaturi, ceva de genul: fii mai îngăduitor (cumpărat), sau ceva mai ponderat (lingău, obedient), dacă vrei să mai lucrezi în ţara asta. Este trist şi dezgustător că am ajuns să gândim viaţa după douăzeci de ani de democraţie la fel ca în perioada de aur a comunismului stalinist, devenind mai agresivi decât ciobanii puşi de bolşevici să închidă cu înjurături şi pumni gura intelectualilor. Omul inteligent şi rafinat, cu păreri proprii despre societate şi valorile ei, prezintă un potenţial pericol pentru guvernul atotştiutor, fiind mai periculos şi mai riscant decât datoria externă a României care se ridică la 120 de miliarde de euro. Ce nu trebuie să uite iubiţii noştri conducători este tocmai pierderea răbdării celor mulţi pe care cei de sus i-au închis în mizerie şi i-au acoperit cu promisiuni micinoase, fiind priviţi în continuare ca nişte sclavi, oameni de sacrificiu, carnea de tun a democraţiei agresive pur româneşti.

Ce aşteaptă însă România acum, în octombrie 2010? Cu siguranţă căderea guvernului şi eliminarea măscăricilor securişti cu cefele groase, puşi cu japca în fruntea ministerelor, ca cei care muncesc sau au muncit să primească un salariu şi o pensie decentă; să existe un sistemul sanitar performant ca saloanele să nu servească în continuare doar ca lăzi frigorifice; sălile de operaţie să nu fie confundate cu măcelăriile insalubre din lumea a treia; respectarea şi remunerarea muncii intelectuale la adevărata ei valoare ca sistemul educaţional să poată oferi societăţii oameni competenţi şi nu maimuţe cu diplome.

După toate acestea dragilor conducători vă aducem aminte cu regret şi speranţă că furia românilor bate la uşa Cotrocenilor şi din păcate sau din fericire doar un pas sau poate un ceas ne desparte de clipa în care Băsescu, tătucul vostru, va putea deveni primul preşedinte democratic al României după 1989 dat jos printr-o revoltă democratică, pură, autentică şi salvatoare.

EU


08 octombrie, 2010

COMUNICAT



În curând publicaţia online
ACTUALITATEA CALAFETEANĂ va face dezvăluiri bombă referiroare la anumite licitaţii şi modul în care dispar banii publici.

Aşteptăm comentariile şi sugestiile dumneavoastră

07 octombrie, 2010

O bilă albă pentru Administraţia locală a Calafatului

Actualitatea Calafeteană acordă o bilă albă Primăriei Calafat care a reasfaltat şi asfaltat cele cinci tronsoane ale următoarelor străzi:

Str. Popa Șapcă, tronsonul B-dul Horia Cloșca și Crișan și Str. A.I. Cuza.

Str. 1 Decembrie, tronsonul Str. Cobuz și Str. 1907

Str. Cobuz, tronsonul B-dul Tudor Vladimirescu și Str. Teilor

Str. Teilor, tronsonul B-dul Horia Cloșca și Crișan și Str. A.I. Cuza.

Str. 1907, de la Str. Teilor până la ieșirea din oraș către Poiana Mare

Totuşi semnalăm că în continuare străzile Teilor şi Decebal (23 August) până-n 1 Mai necesită reparaţii serioase deoarece condiţiile meteo dar şi proasta calitate a betonului au făcut ca să apară denivelări deloc plăcute şoferilor şi nu numai.

O bilă neagră pentru Administraţia locală a Calafatului



Am salutat în articolul de mai sus faptul că Primăria a finalizat asfaltarea unor tronsoane de străzi importante din Calafat. Totuşi echipa Actulaităţii Calafetene a depistat încă o stradă care a rămas neschimbată din perioada primului război mondial 1914-1918. Strada are un nume istoric, strada Oituz, ultima a Municipiului Calafat ,ocolită până-n acest moment de toţi primarii, făcând să avem fără discuţie cea mai urâtă stradă municipală. Amintim că strada nu este în afara Calafatului fiind în acelaşi timp populată din nefericire nu cu vile şi personalităţi locale ci cu case modeste în care stau OAMENI, cetăţeni ai Calafatului. Facem apel ca şi această stradă să iese din circuitul de off road

PS: Imaginile spun totul, noi le avem


Poseidon

06 octombrie, 2010

CUM SE POATE GĂSI UŞOR UN POST DE DIRECTOR ORIUNDE, CHIAR ŞI ÎN CALAFAT




Pentru a ajunge manager sau director trebuie să ai anumite calităţi.Prestigioasa şi înjurata ACTUALITATE CALAFETEANĂ a găsit secretul reuşitei aşa cum reiese din imaginea alăturată.

1.Să ştii unde să te pui şi când
2. Să ai răbdare şi să fii perseverent
3.Să eviţi pe cât se poate senzaţia de vomă.
4.Să te gândeşti că după această căutare de mâine ţi se va spune Domnule Director.
5. Să nu iei în seamă vânturile, căci ce e vânt ca vântul trece
6.Să te gândeşti că dacă situaţia nu era încordată puterea să fie şi mai rău.
7.Să poţi păstra distanţa şi secretul
8.Să nu uiţi niciodată că ce-ai văzut te-a ajutat din păcate să devii mare DIRECTOR

PS: Acest text nu te poate face director dar te poate ajuta să-i depistezi uşor pe cei care aspiră la asemenea cinste.



Greţusis

05 octombrie, 2010

CALAFATUL VA AVEA ,NU VA AVEA CĂLDURĂ


Autorităţile locale din Calafat declară cu lovituri de pumni în piept că au găsit soluția salvatoare pentru ca o parte dintre localnicii care sunt racordați la sistemul centralizat de încălzire și alte câteva instituții din municipiu - spital, primărie, muzeu, școli, licee, grădinițe să beneficieze de agent termic în acestă iarnă. Roquette România SA se pare că va furniza căldură municipiului Calafat după ce lucrările de realizare a instalației care transformă aburul produs de fabrică în apă pentru rețeaua orașului va fi finalizate.


Cartierul Mogador riscă să rămână fără căldură dacă nu a rămas deja.

În iarna trecută au fost branșate 2400 de apartamente, dintre care 1000 au beneficiat de subvenții în proporție de 90%.

Primarul a declarat că s-au strâns suficiente solicitări pentru punctul termic amplasat la stadion. Prin urmare, cetățenii care locuiesc la bloc în zona respectivă și Grădinița Nr. 3 se vor bucura de căldura caloriferelor , fiind posibil ca și punctul termic din Traian să fie racordat la rețeaua de termoficare chiar dacă ar mai fi nevoie de câteva cereri pentru a funcționa la limită .În cartierul Mogador, cartierul nimănui şi neiubit de niciun primar , situația este cât se poate de urâtă deoarece solicitările nu sunt suficiente pentru a putea porni punctele termice( doar în proporţie de 15%, deși ar fi fost nevoie de cel puțin 50%). Într-un cuvânt Mogadorul de căldură o să ducă dorul.

În speţă municipalitatea rămâne să mizeze pe distribuirea agentului termic la următoarele instituţii: Școala Nr. 2 „Constantin Gerotă”, Liceul Teoretic “Independența”, Colegiul Tehnic „Ștefan Milcu”, Spitalul Municipal, Primăria, Casa de Cultură și Muzeul. Menționăm că Școala Nr. 1 „Gheorghe Brăiescu” , Grădinița Nr. 1 și Nr. 2 din Calafat au sisteme proprii de încălzire şi care sunt cele mai sigure, mult mai sigure decât soluţiile Primăriei din Calafat.

Cu toate acestea marea acadea a căldurii nu este clară deoarece anumite probleme de ordin juridic ar putea face ca la iarnă să rămână pe post de centrală termică, tobiţa cu lemne, caloriferul electric, teracota sau sticla de rachiu. Poate că totul nu este altceva decât o nouă diversiune a Primăriei care împarte Calafatul după căldură, cei mai loviţi fiind tot mogadorenii care parcă sunt blestemaţi să nu aibă şi ei dreptul la PRIMAR şi PRIMĂRIE.

PS: ar fi bine ca în 2012 să se facă alegeri separate de primar şi consilieri locali pentru Mogador. Aici este locul unde se promite mult dar se face puţin. MOGADOR-cartierul care este gâdilat în alegeri cu multe planuri DE VIS doar vara în campania electorală când este foarte, FOARTE, FOARTE CALD.

PROPUNERE: AM VREA CA ALEGERILE LOCALE SĂ FIE IARNA ŞI NU VARA CÂND PRIMAR E DUMNEZEU CEL MILOSTIV CARE FACE SĂ RĂSARĂ SOARELE ATÂT PESTE CEI CREDINCIOŞI DAR MAI ALES PESTE CEI NECREDINCIOŞI (politicienii mincinoşi )

De CE nu sunt cereri de căldură?

R: pentru că au emis facturi prea fierbinţi pentru caloriferele reci din iarna trecută.

ARES

BANca caLAFETEANĂ...UN STROP DE ROMANTISM





Ne-am chinuit să găsim acum înainte de venirea anotimpului friguros cea mai tare ban calafeteană , unde romantismul iar în cazul acesta şi zootehnia să poată fi gustate din plin de tineri. Se apropie iarna cu specificul ei romantic, iar de pe banca din faţa conductelor ce trec deasupra drumului ce duce la sferturile de la măgură te aşteaptă o atmosferă romantică. Ce este mai frumos decât să stai seara să admiri vacile trecând agale şi lâsând din când în când câte o baligă care seamănă mult cu felul în care se cheltuie unii bani colectaţi din impozitele noastre. Sunt băncile puse în 2008 care trebuiau vopsite nu în alb şi albastru ci în culori mai vii cum ar fi portocaliu, galben, care să-ţi dea sentimentul de voiciune care din păcate pentru noi miroase a furăciune. Nu se poate să pui bănci acolo, ca şi la intrarea în Calafat de la podul din intersecţia cu drumul ce duce spre Ciupercenii Vechi. În cea mai infectă intersecţie nesemnalizată sunt două băncii de unde poţi admira aşezămintele rupestre de la Biosinteză. E jenant, este ca în revista Urzica...FĂRĂ CUVINTE, dar şi fără RUŞINE.


PS: Aici sunt banii dumneavoastră de căldură pentru iarna 2010-2011


PIUS

Cimitirul din Calafat are gropi şi pe şoseaua de centură





Poate din lipsă de spaţiu sau de orientare cimitirul din Municipiul Calafat a sărit gardul până-n mijlocul drumului pe şoseaua de centură a Calafatului. Autorităţile locale nu prea au ochi pentru periferie cu toate că pe centura de la nuci sunt plasate câteva depozite şi o serie de firme care aduc bani bugetului local. După fiecare sezon rece unde sunt în abundenţă precipitaţii ,răsare câte o gropiţă pe care nimeni nu o simte mai bine decât genţile maşinilor care au nenorocul de a trece pe acolo, dar şi buzunarele şoferilor neinspiraţi. Intrarea într-o localitate este oglinda administraţiei locale, iar în Calafat pe unde-ai vrea să intri este ceva apocaliptic, buiază, gunoaie şi multă, multă, multă politică şi...indiferenţă.

Propunem totuşi, noi, cei de la Actualitatea Calafeteană, să se astupe gropile din faţa cimitirului ca nu cumva pe perioada iernii când se întuneca mai devreme să dea popa cu cădelniţa deasupra gropilor din şosea care după încă o iarnă vor putea fi prinse în circuitul turistic european ca lacuri de acumulare sau pentru a aduce profit ca locuri de veci.

O discuţie între două bătrâne: Unde ai fată gropi la drum ca boierii? R:Nuuu..., chiar în drum, că aşa mi-au dat voie consilierii.

MORTUSIS

COMUNICAT

DATORITĂ UNOR PROBLEME TEHNICE AM FOST NEVOIŢI SĂ REINTRODUCEM UNELE POSTĂRI PIERZÂNDU-SE DIN PĂCATE COMENTARIILE , NUCLEUL ARTICOLELOR.
NE CEREM SCUZE ŞI AŞTEPTĂM COMENTARIILE DUMNEAVOASTRĂ. SPERĂM CA ACESR LUCRU SĂ NU SE MAI ÎNTÂMPLE.

PORTOCALELE DIN INVĂŢĂMÂNTUL CALAFETEAN ŞI NU NUMAI



De curând, au fost realizate o serie de schimbări care au aţăţat pe drept opinia publică. Toţi ştiu că de o lungă perioadă de timp totul se petrece politic şi nu contează ce ai în cap, ci doar în creierul nou format, numit şi Creier Electoral, care ia locul în multe cazuri celui natural. Şi în Calafat, s-au făcut schimbări majore unde unii galbeni ,numiţi manageri, au fost înlocuiţi cu alţii portocalii, numiţi la fel, tot manageri. Ştim bine că schimbările care au produs o serie de discuţii sunt la nivel politic local . Totuşi această situaţie nu schimbă datele problemei ,căci şi aici politica este la fel de mirositoare ca cea de la nivel central sau poate chiar mai rău. E logic ca PORTOCALII să-şi pună oamenii lor la conducere cum au făcut-o cei GALBENI şi cei ROŞII chiar dacă într-o societate normală ar fi anormal ,deoarece se elimină din ecuaţie termenul deja pervertit numit COMPETITIVITATE. Să fim serioşi, câţi oameni competitivi din Calafat nu fac la ora actuală tuşa chiar dacă sunt buni profesionişti şi asta numai datorită lipsei de inspiraţie politică? Câte fufe cu chiloţii mai lungi decât fustele nu freacă scaunele birourilor politizate până la refuz?Acuma trebuie să fii activă ca femeie şi obedient (lingău) ca bărbat dacă vrei să mănânci o pâine. Asta e. Dacă lingi şeful eşti bun şi asta suplineşte lipsa cunoştinţelor profesionale, iar ca femeie dacă mai treci şi în timpul liber pe la servici sau prin altă parteeee e şi mai bine. Ăsta e motivul pentru care şi în Calafat au rămas să conducă cei care nu se pot conduce nici măcar pe ei. BAFTĂ ,ROMÂNI DIN CALAFAT, SUNTEŢI PE DRUMUL CEL BUN!

PS: pe vremea răposatului trebuia să dai chiloţii ca să vezi fesele iar acuma e invers, trebuie să tragi fesele ca să vezi chiloţii

AHILLES

Gropile calafetene de poveste au fost astupate.




De foarte puţin timp, două gropi alăturate gropilor surori din cimitir au fost astupate de autorităţile locale. Asta după ce ani de zile au fost capcanele din faţa cimitirului pe care le-au remarcat cu siguranţă mulţi calafeteni nu însă şi cei care aveau obligaţia de a le astupa. Nu s-a găsit până ieri, 21septembrie anul 2010, niciun capac care să acopere ruşinea de la intrarea în Municipiul Calafat. Un cetăţean spunea că ar fi bine ca cei care ne conduc la nivel local să mulţumească Celui de sus că nu a căzut cineva în ele, că atunci cu siguranţă şi-ar fi văzut mutrele pe la posturile de mare audinţă dând explicaţii, ca de obicei, puerile: mâine urma s-o facem, era prinsă în proiect şi bla, bla, bla. Acţiunea a stârnit interesul oficialităţilor locale în momentul în care nişte calafeteni cu iniţiativă civică demnă de luat în seamă au scris cu vopsea pe carosabil, atrăgând atenţia celor care trebuiau să sesizeze singuri acestă problemă. Mai mult decât atât, muncitorii trimişi să astupe groapile au mers cu o zi înainte, le-au lărgit şi după încheierea programului au plecat liniştiţi, lăsându-le nesemnalizate o noapte întreagă. Nu s-a pus bandă fosforescentă de averizare sau măcar o banală sfoară, ceva care să-ţi arate că locul acela prezintă pericol, nimic ... Au revenit însă tovarăşii muncitori a doua zi şi au astupat gropile, asta după ce s-au uitat să vadă dacă a picat vreun fraier în ele.

Lăsând glumă la o parte, putem spune că acest episod putea uşor să beneficieze de un final tragic, ţinând cont că gropile de peste doi metri adâncime şi cimentate puteau deveni fatale pentru cetăţeanul plătitor de impozite locale, fără a mai pune la socoteală ce s-ar fi întâmplat dacă acolo ar fi căzut un copil, nici nu vreau să mă gândesc. RUŞINE! RUŞINE! RUŞINE domnilor tovarăşi care aţi dormit pe banii noştri şi dormiţi în continuare, că puteaţi să puneţi acolo o bucată de tablă, un capac din scânduri, un fund de butoi sau...altceva,...DAR DACĂ SE POATE ŞI AŞA CARE-I PROBLEMA?!

AHILLES

Scena politiCĂ CAlafeteană în 2010


Scena politiCĂ CAlafeteană s-a dat de tot de tot la fund după ce a venit criza de bani dar mai ales de oameni cu caracter şi idei reale pentru dezvoltarea micului municipiu dunărean . Sloganul poliţiştilor din faţa Palatului de la Cotroceni”ieşi afară javră ordinară ”poate strigat dar la plural şi în multe administraţii locale din frumoasa noastră ţărişoară.Voi încerca în câteva cuvinte oricum mai multe decât cele rostite de unii consilieri locali să fac o radiografie a clasei politice locale oriunde s-ar afla aceasta fără niciun fel de implicare emoţională aşteptând din partea cititorilor comentarii pertinente.

PNL-ul- partidul galbenilor care după alegeri s-au îngălbenit de tot alergând după licitaţii şi majoritate în Consiliu Local, având un refren deja aberant şi plictisitor:”se va da căldură, facem tot posibilu bla, bla, bla”. Da, va fi căldura chiar gratuită pe care o vom da noi cei de la ACTUALITATEA CALAFETEANĂ în perioada mai-septembrie în fiecare an, VĂ PROMITEM SOLEMN. Deja sunt penibili pentru că nici instituţiile publice principale nu vor vedea caloriferele încinse (şcoli, spitale etc). Un partid copleşit de responsabilităţi (faţă de sponsori, poate!)dar puternic în promisiuni.

PDL-ul - însetat de funcţii cu oameni agresivi care au lipsit la ora de bun simţ participând totuşi chiar suplimentar la cursurile de predarea a tupeului şi minciunii. Ei sunt cei care vor ca sărăcia să fie la ea acasă în România. Unde-i vedeţi feriţi-vă de ei sunt toţi după chipul şi asemănarea celui de la Cotroceni, clonaţi.

PSD-ul - partidul încă nostalgic după iubitul conducător, spartanul răpus în 2008. Stă şi îşi linge rănile sau din când în când mai exclude pe cei care pot vorbi şi nu vor să sugă la singura ţâţă a partidului. Se foiesc şi-şi caută lider după ce mulţi de vârsta a treia au trecut dincolo cu vot cu tot. Aici poate urma episodul care-i va îngropa definitiv cu titlul “ÎNTOARCEREA MUMIEI ” partea a treia.

PRM-ul alo, alo, vreau medicamente, medicamente, medicamenteeeee.

PC -ul fac orice numai să fiu director, numai director, doar director pururi director...

UNPR-ul - vechii veterani de securiate reîntorşi la pupitrul, la căştile din spatele telefoanelor ascultate

PS: Asta se întâmplă când încă votăm liste şi nu oameni

Această postare nu are nimic în comun cu cu realitatea din Calafat, este doar ceva imaginar sau să zicem un pamflet

ARES

MINUNEA DE LA CALAFAT. TAVANELE DE LA ŞCOALA NR.2 SE UITĂ PE GEAM


Școala Nr. 2 „Constantin Gerotă” Calafat s-a pregătit de iarnă prin reducerea înălțimii sălilor de clasă prin tavane din gips carton. În localul A aparţinând unității de învățământ amplasat vis-a-vis de Piața Centrală vor fi câteva grade în plus în sezonul rece 2010-2011(doamne fereşte să nu fie grade richter).

Anul acesta, unitatea de învățământ calafeteană a primit de la guvern aproape 100.000 lei (un miliard de lei vechi) pentru lucrări de reabilitare. În consiliul de administrație al școlii s-a hotărât ca suma să fie împărţită în două pentru a se scăpa de licitaţie

1. reducerea înălțimii sălii prin tavane de gips carton (62.350 lei)

2. renovare hidroizolație la sala de sport (32.650 lei).

Potrivit doamnei Mariei Bălan, managerul instituţiei de învăţământ, cele două lucrări au fost atribuite direct cu toată inima, cu toată dragostea, societății calafeteane S.C. RALCONS S.R.L. administrată de omul de afaceri local Marian Filipescu.

Deoarece valoarea fiecărei lucrări nu depășește suma de 15.000 de euro impusă prin lege, nu s-a organizat licitație publică, motiv pentru care contractul a fost acordat prin atribuire directă ( super, supe, super...să tot faci afaceri aşa, după lozinca”prost să fii noroc să ai” )

Tavane coborâte sub pragul superior al ferestrei

Toate bune și frumoase până la calitatea estetică a lucrărilor executate din bani publici de societatea mai sus menționată. Prin, reducerea cu 1,2m a înălțimii celor 14 săli, tavanele au fost coborâte sub pragul superior al ferestrelor. Privită din exterior către interior prin ferestrele “micșorate”, clădirea centrală construită cu aproape un secol în urmă (1917), încărcată de atâta istorie(acum şi de tavane false), arată astăzi într-un mod dezgustător și inestetic ceva aşa a la manea, ca un BMW ultimul tip cu perdele la geamuri şi abţibilde ieftine cu flăcări.

Din considerente economice, neglijență sau incompetență, spațiul superior al ferestrei nu a fost acoperit cu un material autocolant care ar fi putut acoperi ruşinea asimetrică executată în interiorul sălilor de clasă. Acum aspectul arhitectural al clădirii poate fi admirat în continuare cu aceleași grandoarea ca și frumoasele tavane filipesciene care fac parte începând din acest an din patrimoniul cultural al Calafatului. Nu mai e mult până când la Muzeu o să vedem puse tablouri luate din târg de la Poiana Mare şi draperii cu numele unor firme de alcool sau ţigări.

Suntem curioşi cine a aprobat aşa repede, pe nerăsuflate proiectul, şi dacă ţara asta mai are arhitecţi care să poată gândi fără a avea creierul colorat. Aici nu este vorba de o magazie de lemne sau de un şofru unde mănânci vara, ci de o instituţie care formează caractere având ca scop principal educarea şi formarea copiilor şi nepoţilor noştri. Oricum îi batem cu chestia asta pe cei din Caracal, cu care ar trebui Şcoala Nr.2 Calafat să fac o înfrăţire intrând în lumea selectă a oraşelor cu minuni.Rămâne de văzut ce vor spune membrii comisiei de recepție a lucrării, şi dacă vor avea tupeul de a semna acestă mare urâciune.

ARES

Banii bugetelor locale nu sunt deloc transparenţi.



Sume mari intrate la bugetele locale nu pot fi justificate tot timpul, deoarece o mare parte din bani sunt în facturi mărunte care nu necesită licitaţii publice ,dar care pot depăşi în unele cazuri chiar 50% din buget. Banii la vedere sunt praf în ochi pentru că multe zeci dacă nu sute de mii de euro se duc pe calculatoare, birotică, hârtie igienică, dero şi multe alte artificii unde miliardele dispar instantaneu ca la hocus-pocus. Am vrea să ştim pe ce se duc aceste miliarde chiar dacă sunt împărţite în mii de facturi pentru a li se pierde urma.

PS: vom încerca să luăm urma acestor bănuţi

Ares

A doua minune a Calafatului. Magazia de lemne de la Basarabi a fost izolată termic.A doua minune a Calafatului. Magazia de lemne de la Basarabi a fost



Noi cei de la ACTUALITATEA suntem hotărâţi să facem un top al minunilor de pe raza municipiului Calafat, care depăşesc plafonul de o jumătate de miliard de lei. Într-o perioadă extrem de scurtă am găsit două de acest fel:

  1. Splendidele tavane ce privesc pe geam aparţinând stilului filipescian, specifice zonei de câmpie, stil apărut de curând chiar în Calafat la frumoasa Şcoală Nr.2
  2. Magaziile friguroase de la Basarabi, izolate termic pentru a nu avea vara efect de seră pentru lemnele de salcâm sau de fag (extrem de sensibile la schimbările de temperatură ) dar mai ales iarna când pot degera (în acest caz tratamentul fiind extrem de costisitor).

Această ultimă pâlnie financiară e de-a dreptul interesantă, ţinând cont că lemnele au şi ele drepturi iar o încălcare a lor s-ar fi putut lăsa cu procese. Propunem chiar să fie făcut focul pe perioada iernii în magazie, iar vara chitucii de lemn să beneficieze de aer condiţionat. Lăsând gluma la o parte, putem afirma că este jenant să izolezi termic magazia ca şi sala mare a Căminului Cultural din Basarabi unde se desfăşoară o singură activitate pe an de Ziua Satului, manifestare ce are loc în plină vară. Mai mult decât atât sala mare nu are sistem de încălzire, ceea ce face ca termoizolaţia să fie de-a dreptul inutilă. Banii trebuiau redirecţionaţi către biblioteca satului care de ani buni nu a mai primit un leu pentru a achiziţiona cărţi sau pentru a facilita desfăşurarea unor activităţi culturale specifice instituţiei.

ARES